Unii dintre voi care urmariti acest blog via un cititor de surse RSS (RSS Reader; e.g. Google Reader) s-ar putea sa fi fost inundati de o multime de "noi" articole azi. Nu sunt noi (desi sunt tot de la noi :-)); sunt mai vechi -- au fost republicate.
Cu ocazia asta, din pacate :-(, s-au pierdut o buna parte din comentarii. Ne cerem scuze, si-i rugam pe autorii lor sa le reposteze (daca doresc).
Cu speranta ca n-am reusit sa va enervam prea tare, va uram la o mai libera educare! :-)
-- Administratorii (de serviciu)
vineri, 26 septembrie 2008
miercuri, 17 septembrie 2008
Studiu PIRLS - educatia in Ro sub nivelul mondial al mediocritatii
Publicat: 16 Septembrie 2008 @ 00:37
Ultimele evaluari internationale arata ca elevii romani se situeaza la coada clasamentului in ce priveste nivelul de cunostinte. Potrivit studiului PIRLS, care masoara nivelul de intelegere al unui text la finele claselor primare, capacitatea de citire si interpretare, Romania se plaseaza pe locul 36 din 45, fata de locul 22 cit ocupa la penultima evaluare din 2001. Rezultatele arata ca Romania se afla in cadere libera, fiind prima oara cind se inregistreaza scoruri atit de slabe si la nivelul ciclului primar.Finalizat recent, studiul PIRLS pe 2007 - Progress in International Reading Literacy Study - care masoara nivelul de intelegere al unui text scris, arata ca elevii romani au un scor mediu national de 489 de puncte din 1.000 posibile.
Romania, locul 36 din 45
Rezultatul plaseaza Romania pe locul 36 din 45 de state participante, fiind surclasata de departe de Federatia Rusa (565), Hong-Kong(564), Singapore (558) sau Ungaria (551), dar si de toate tarile din Europa Occidentala.
De fapt, Romania se afla aproape umar la umar cu Trinidadul, Iranul, Indonezia, Quatarul sau Africa de Sud. In 2001, cind s-a facut precedenta evaluare, Romania se afla pe locul 22 din 35 de tari participante.
Doar 4% dintre elevi ating stadiul Avansat
Concret, elevii din clasele primare sint testati daca pot interpreta, furniza si integra informatii provenite din lectura unui text sau din fragmente diferite ale textului, daca pot intelege caracteristicele literare sau de organizare ale textului. Elevii trebuie sa raspunda la 15 intrebari in 90 de minute.
Regresul elevilor romani este total. Astfel, doar 4% au reusit sa atinga nivelul Avansat - peste 624 de puncte - fata de 2001, cind acest nivel era atins de 9% dintre elevi. Cea mai grava situatie se inregistreaza la capitolul citit. Romania se afla practic pe penultimul loc, inaintea Marocului, inregistrind doar 489 de puncte, ceea ce reprezinta o scadere de 22 de punte.
Antarctica ingheata invatamintul romanesc
Elevii romani nu sint capabili sa discearna informatiile dintr-un text, sa le coroboreze sau sa le scoata din context, ca sa nu mai discutam de notiunile elementare de cultura generala.
Textul si intrebarile referitoare la Antarctica, de exemplu, de o dificultate medie, au plasat scolarii romani pe ultimele pozitii din lume, asa cum puteti vedea din materialele atasate.
Elevii nu au fost capabili sa spuna nici macar unde se situeaza Antarctica pe glob, desi informatia figura in text.
Cauze
- lipsa de lectura generalizata
- mediul de provenienta - performatele cresc cu 75% daca unul dintre parinti are studii superioare si peste 100 de carti in biblioteca
- calitatea pregatirii profesorilor
- deficientele programei scolare
Aviz pentru politicieni
Rezultatele studiului PIRLS sint ingrijoratoare si ar trebui sa constituie un semnal de alarma mai apasat decit de obicei. Este pentru prima oara cind Romania pica sub nivelul mediu al mediocritatii si in ce priveste ciclul primar.
Pina acum, in toate studiile TIMMS - Trends in International Mathematics and Science Study - Romania se afla la coada clasamentului, iar tendinta se accentueaza si pentru 2007, asa cum rezulta din ultima analiza ce va fi prezentata in noiembrie.
Faptul ca degradarea invatamintului romanesc afecteaza inclusiv cursurile primare, ar trebui sa ingrijoreze in cea mai mare masura decidentii politici, spun specialistii. Mai mult, Romania nu a participat, din lipsa de finante, evident, la studiul TIMMS pentru ciclul primar, asa incit nu exista date in ceea ce priveste nivelul la matematica si stiinte.
Gabriela Noveanu: "Ceva nu mai functioneaza cum trebuie in educatie"
Gabriela Noveanu, cecetator la Institutul de Stiinte ale Educatiei, coordonatoarea in Romania a celor doua programe internationale, sustine ca printre cauzele punctuale ale acestor scoruri slabe se numara faptul ca:
- lectura informationala nu exista in curricula romaneasca
- schimbarea succesiva a programelor
- lipsa de obisnuinta a elevilor de a citi la prima vedere texte de dimensiuni lungi si de a raspunde la acest tip de intrebari
Diferenta intre scoala buna si proasta este de 35%
Gabriela Noveanu mai spune ca s-au marit extrem de mult discrepantele dintre scoli.
"Pe de o parte, influenta factorilor socio-economici este mai mare decit in alte state. In sistemele omogene exista politici compesatorii. Pe de alta, fata de 2003, s-a dublat diferenta dintre scoala cea mai buna si cea mai proasta din punctul de vedere al performatelor", declara Gabriela Noveanu pentru HotNews.ro.
In Romania diferenta dintre scoala buna si cea proasta este de 35%, in timp ce in tari ca Slovenia, Norvegia, Japonia, Coreea, Islanda sau Cipru aceasta diferenta este de 7%.
sursa
vineri, 12 septembrie 2008
Homeschooling-ul – educaţia viitorului?
de Elena LARION | 21 NOIEMBRIE 2007
Profesorii sunt înlocuiţi de părinţi, iar cărţile, cu vizite la muzee sau acţiuni practice
Elevii care învaţă acasă pot susţine examenele pentru a intra la liceu sau la facultate
1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Homeschooling-ul – educaţia viitorului?
Ce-ar fi dacă, începând de mâine, nu veţi mai fi obligaţi să mergeţi la şcoală? Ce-ar fi dacă profesorii ar fi chiar părinţii voştri şi v-ar preda lecţiile ca la o meditaţie, în propria casă? Nu sună rău şi nici nu este imposibil. La noi poate părea un vis, dar în unele ţări din lume acest sistem se practică încă din secolul al XIX-lea şi se numeşte homeschooling sau învăţământul acasă.
Părinţii îşi educă acasă copiii deoarece consideră că le dau o educaţie mai bună
Părinţii, în colaborare cu şcoala, îşi iau angajamentul că se vor ocupa de educaţia copiilor lor. Aceştia investesc între 200 şi 6.500 dolari în educarea copiilor, iar în unele ţări, au acces şi la baza materială a şcolii din localitate. Părinţii trebuie să respecte curriculumul naţional, dar pot să îşi implice copiii în mai multe activităţi practice sau să-i ducă la muzee pentru a învăţa aplicat istoria sau geografia. Elevii susţin aceleaşi examene finale ca şi aceia care învaţă în şcolile publice şi au dreptul să se înscrie la liceu sau la facultate. Homeschooling-ul îşi are rădăcinile în SUA.
Înainte de introducerea învăţământului obligatoriu, în secolul XIX, educaţia elevilor din America se realiza în familie sau în comunitate, cu o mică parte a populaţiei şcolare sau cu tutori angajaţi special pentru acest lucru. Homeschooling este opţiunea pentru părinţii care vor să le ofere copiilor lor o educaţie într-un mediu diferit faţă de cel din şcolile publice. Este o alternativă şi pentru acele familii care nu pot, din motive practice sau personale, să se supună regulilor şcolilor publice. Din studiile realizate reiese că părinţii optează pentru homeschooling, deoarece consideră că elevul primeşte o educaţie mai bună acasă decât la şcoală ori din motive religioase, pentru a le dezvolta simţul moralei sau pentru că au nevoi speciale sau din cauza carierei părinţilor.
Şcoala de acasă este criticată, dar are milioane de elevi
Criticile aduse homeschooling-ului vizează pregătirea mai slabă a copiilor, reducerea banilor daţi şcolilor, lipsa socializării, frica de religie sau de extremişti, sau privarea copiilor de oportunitatea de a se dezvolta într-un mediu social.
La o simplă căutare pe internet, obţii aproape 8 milioane de adrese, unde poţi accesa informaţii despre homeschooling, iar http://homeschooling.about.com este cel mai cuprinzător dintre ele.În SUA, în perioada 2005-2006, aproape două milioane jumătate de copii învăţau acasă, în Marea Britanie erau 50.000 de elevi, în Australia şi Canada, copiii din 20.000 de familii, pentru fiecare ţară, învăţau acasă, în Irlanda aproximativ 1500-2000 de elevi, în Noua Zeelandă 7.000 de elevi.
Chiar şi în Franţa sau Germania se practică acest sistem, dar nu există date, la fel cum nu există nici din China, dar specialiştii spun că numărul elevilor care învaţă acasă este în continuă creştere. Până şi în Slovenia, în 1998, 25 de copii învăţau acasă. În România, homeschooling-ul este întâlnit doar pentru elevii care nu se pot deplasa, însă nu s-a discutat niciodată despre posibilitatea introducerii acestui sistem la nivel naţional.
Info plus:
2,5 milioane de copii învăţau acasă, în SUA, în anul şcolar 2005-2006
elena.larion@gandul.info
sursa:
http://www.gandul.info/supliment-scoala/homeschooling-ul-educatia-viitorului.html?6456;1045661
Profesorii sunt înlocuiţi de părinţi, iar cărţile, cu vizite la muzee sau acţiuni practice
Elevii care învaţă acasă pot susţine examenele pentru a intra la liceu sau la facultate
1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere
Homeschooling-ul – educaţia viitorului?
Ce-ar fi dacă, începând de mâine, nu veţi mai fi obligaţi să mergeţi la şcoală? Ce-ar fi dacă profesorii ar fi chiar părinţii voştri şi v-ar preda lecţiile ca la o meditaţie, în propria casă? Nu sună rău şi nici nu este imposibil. La noi poate părea un vis, dar în unele ţări din lume acest sistem se practică încă din secolul al XIX-lea şi se numeşte homeschooling sau învăţământul acasă.
Părinţii îşi educă acasă copiii deoarece consideră că le dau o educaţie mai bună
Părinţii, în colaborare cu şcoala, îşi iau angajamentul că se vor ocupa de educaţia copiilor lor. Aceştia investesc între 200 şi 6.500 dolari în educarea copiilor, iar în unele ţări, au acces şi la baza materială a şcolii din localitate. Părinţii trebuie să respecte curriculumul naţional, dar pot să îşi implice copiii în mai multe activităţi practice sau să-i ducă la muzee pentru a învăţa aplicat istoria sau geografia. Elevii susţin aceleaşi examene finale ca şi aceia care învaţă în şcolile publice şi au dreptul să se înscrie la liceu sau la facultate. Homeschooling-ul îşi are rădăcinile în SUA.
Înainte de introducerea învăţământului obligatoriu, în secolul XIX, educaţia elevilor din America se realiza în familie sau în comunitate, cu o mică parte a populaţiei şcolare sau cu tutori angajaţi special pentru acest lucru. Homeschooling este opţiunea pentru părinţii care vor să le ofere copiilor lor o educaţie într-un mediu diferit faţă de cel din şcolile publice. Este o alternativă şi pentru acele familii care nu pot, din motive practice sau personale, să se supună regulilor şcolilor publice. Din studiile realizate reiese că părinţii optează pentru homeschooling, deoarece consideră că elevul primeşte o educaţie mai bună acasă decât la şcoală ori din motive religioase, pentru a le dezvolta simţul moralei sau pentru că au nevoi speciale sau din cauza carierei părinţilor.
Şcoala de acasă este criticată, dar are milioane de elevi
Criticile aduse homeschooling-ului vizează pregătirea mai slabă a copiilor, reducerea banilor daţi şcolilor, lipsa socializării, frica de religie sau de extremişti, sau privarea copiilor de oportunitatea de a se dezvolta într-un mediu social.
La o simplă căutare pe internet, obţii aproape 8 milioane de adrese, unde poţi accesa informaţii despre homeschooling, iar http://homeschooling.about.com este cel mai cuprinzător dintre ele.În SUA, în perioada 2005-2006, aproape două milioane jumătate de copii învăţau acasă, în Marea Britanie erau 50.000 de elevi, în Australia şi Canada, copiii din 20.000 de familii, pentru fiecare ţară, învăţau acasă, în Irlanda aproximativ 1500-2000 de elevi, în Noua Zeelandă 7.000 de elevi.
Chiar şi în Franţa sau Germania se practică acest sistem, dar nu există date, la fel cum nu există nici din China, dar specialiştii spun că numărul elevilor care învaţă acasă este în continuă creştere. Până şi în Slovenia, în 1998, 25 de copii învăţau acasă. În România, homeschooling-ul este întâlnit doar pentru elevii care nu se pot deplasa, însă nu s-a discutat niciodată despre posibilitatea introducerii acestui sistem la nivel naţional.
Info plus:
2,5 milioane de copii învăţau acasă, în SUA, în anul şcolar 2005-2006
elena.larion@gandul.info
sursa:
http://www.gandul.info/supliment-scoala/homeschooling-ul-educatia-viitorului.html?6456;1045661
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
